Scan de pe film, Ilford 400, XP2

Duminica seara am tras o tura pe la Mogosoaia.
Luca ne rugase sa facem cateva cadre la un eveniment gazduit acolo.

Ioana Stelea a vernisat in Ghețărie expozitia sa: „Mesaje pe sticla”.
E un mare privilegiu ca fotograf de eveniment sa poti sa stai, sa observi oamenii si interactiunile si sa spui povestea im cateva imagini. Nu cred ca e prima oara cand auziti asta. Spun ca e un privilegiu pentru ca si de data asta am putut sa observ, sa vad, sa cantaresc cu ochii si apoi sa declansez cu sufletul. M-a impresionat fragilitatea Ioanei, fragilitatea si interiorizarea ei.  Ma intrebam daca exista o legatura intre ea si materialul ales pentru expozitie. Ei bine, da, fragilitatea de care da dovada cand dialogheaza, cand interactioneaza cu oamenii…
Dupa expozitia Ioanei al doilea punct pe harta noastra a fost concertul celor de la Jazzapella. Superbe voci… Un sunet unitar voci lucrate, curate, placute muzica la superlativ.

 

 

Cel mai liber festival de fotografie se intampla la Vama Veche si in acest an (al patrulea la rand).

Fotografie, film, proiectii, concerte, targ de echipamente si multe multe alte surprize.

 

In spatele festivalului sunt doi oameni cu inima mare, doi oameni care muncesc enorm pentru a oferi aceea saptamana plina de experiente placute tuturor participantilor la festival.

Ei sunt Andreea si Catalin Rudolf.

 

 

 

 

13 Iunie 2009, Brasov

 

 

VSLO a ajuns la cel de-al patrulea an de existență. În fiecare an sunt organizate expoziții de fotografie, iar anul acesta vor fi 15 vernisaje.
În spatele fiecărei expoziții este o poveste, nu doar a modului în care au fost realizate fotografiile ci și a omului care le-a făcut, a motivației pe care a avut-o în momentele respective.
Pentru mine povestea a început în 2006 cu Michail (și el expune și (:D) anul acesta în Vama Veche), pe care l-am cunoscut în București și cu care am avut prima expoziție cu încă doi prieteni fotografi.
În acel an, înainte să plece din București, Michail mi-a dăruit cartea „Atget’s Paris” publicată de Taschen.
În martie 2013 am fost la Paris. Pe lângă ghidul clasic și gps am luat cu noi cartea dăruita de Michail, cu fotografii făcute de Atget în Paris între 1897 și 1927.
Deși vremea a fost extrem de neprietenoasă, am profitat de lipsa puhoaielor de turiști și am căutat o parte din locațiile în care Atget a făcut fotografiile acum mai bine de o sută de ani.
Expoziția mea se numește „Pe urmele lui Atget”. V-aș invita să o vedeți dar sună prea gol. Vă invit să cunoașteți povestea din spatele ei și să vă lăsați purtați prin Parisul actual și prin cel de acum un veac.
Fiecare expoziție trebuie privită cu ochii și inima deschise astfel încât să puteți surprinde și povestea din spatele imaginilor.
Pentru mine cea mai mare încărcătură sentimentală o are vernisajul „proprietarului de nori”. Sunt sigur că va fi alături de noi într-un fel…